Limbajul pozitiv despre adoptie inseamna a alege cuvinte care demonstreaza respectul fata de parintii biologici, parintii adoptivi si copiii adoptati. Cuvintele pe care le folosim spun multe despre ceea ce gandim cu adevarat.
Iata cateva sugestii in legatura cu termenii pe care trebuie sa ii evitam sau sa ii folosim atunci cand discutam despre adoptie.
Descrierea relatiilor familiale
- Folositi termeni ca “parinti biologici”, “mama biologica” si “tata biologic” pentru a ii descrie pe cei care au conceput si au dat nastere unui copil. Toti avem parinti biologici. Cu toate acestea, nu toti dintre noi suntem in custodia lor.
- Spuneti “parinte”, “mama”, “tata”, “mamica”, “tatic” si “copil” pentru a descrie membrii unei familii adoptive. Nu este necesar sa spunem “copil adoptat” sau “parinti adoptivi”.
- Evitati termeni ca “parinte adevarat”, “mama adevarata”, “tata adevarat” si “familia adevarata”. Prin aceste cuvinte, se da de inteles ca familia adoptiva este una artificiala si temporara.
- Nu spuneti “parinte natural”, “copil natural” si “unul pe care il faci tu”. In caz contrar, se deduce ca relatiile din familia adoptiva nu sunt la fel de puternice si durabile ca si din familia naturala, din cauza ca nu exista relatii de sange.
Descrierea procesului de adoptie
- Folositi “au un plan de adoptie” sau “au ales adoptia”. Acesti termeni aduc la cunostinta faptul ca parintii biologici sunt reposponsabili de aceasta decizie.
- “Isi creste copilul” se foloseste pentru parintele care nu alege varianta adoptiei pentru copilul sau.
- Evitati cuvintele “abandonat”, “cedat”, “salvat”, “parasit”, “dat spre adoptie”, “scos la adoptie” sau “acceptat”.
- Nu spuneti despre o femeie ca “isi pastreaza copilul”, pentru ca inseamna ca acel copil este o posesiune.
Adoptia este o cale normala de a forma o familie, la fel cum este si nasterea. Ambele sunt importante si niciuna nu este mai buna sau mai deosebita ca cealalta!
Diana Gradinaru